scrisoare…

limbile ceasului se misca, se aud in camera goala ca niste ochi care clipesc o data pe secunda. bucataria e goala, uleiul inca mai sfaraie in tigaie. pe masa…o farfurie plina cu clatite si niste dulceata de visine.

se aude liftul cum urca si oamenii care pasesc pe scara. se aud peretii cum trosnesc si parchetul scartaie. el nu fumeaza (niciodata). doarme. pe jos, ciorapii lui de azi, de ieri, de alaltaieri, de cateva saptamani stau imprastiati, iar tricoul gri s-a murdarit si nu stie sa-l spele. pantofii sunt aruncati pe sub pat, iar perna e aceeasi, acelasi asternut de cine stie cand.

ei nu-i place sa spele, nu i-ar spala decat ciorapii si tricourile. odata le-a adunat pe toate intr-un cos, le-a aruncat in apa si a uitat de ele. s-au decolorat, s-au distrus.

praful e de doua degete pe biblioteca si mancarea e mereu rece. ea nu stie sa faca mancare.

bucati din tavan se desprind si cad. degetele se joaca in praful de pe birou, schiteaza raspunsuri, mesaje, intrebari.